FRAGMENTE DE ISTORIE TRANSIVANĂ

FRAGMENTE DE ISTORIE TRANSIVANĂ

(desproprietărirea și reîmproprietărirea sașilor)

Din volumul ”Germanii din România 1944-1956” de Hannelore Baier.

Stenogramă din ședința Consiliului de Miniștrii din 10 oct. 1944

C. Titel Petrescu: Acum trăim un moment unic al istoriei în care putem să împroprietărim pe țăranii și pe muncitorii noștri în imobilele sașilor și șvabilor plecați, din pricină că au fost împotriva țării noastre. Trebuie să profităm de acest moment istoric.

C. Sănătescu: Cred că numai așa putem face o împroprietărire, fiindcă astfel degeaba se anunță ”pământ țăranilor”. Toată marea proprietate de la noi reprezintă 14%. […] Satele românești din Ardeal sunt așezate pe locuri sărace, pe câtă vreme satele săsești sunt în regiunile bogate și productive. De aceea trebuie să ne gândim și la o mișcare a populației românești din Ardeal spre satele săsești.

A. Aldea: În afară de faptul că imobilele germanilor din Ardeal sunt foarte bune.

C.Titel Petrescu: Dacă germanii ar fi câștigat războiul, Ardealul ar fi fost un stat independent german. Acum avem ocazia unică să facem o împroprietărire a românilor de peste munți.

Regulamentul legii pentru înfăptuirea reformei agrare nr 187 din 1945

Art. 1- Reforma agrară este pentru țara noastră o necesitate națională, economică și socială.

Îndeplinirea acestei necesități fiind de mare urgență, aplicarea legii reformei agrare se va sfârși în cel mai scurt timp. Această lucrare este încredințată organelor alese de plugari, care o vor executa sub îndrumarea și controlul Ministerului Agriculturii și Domeniilor.[…]

Art.3 – În categoria de proprietari supuși exproprierii prevăzută la art. 3, pct.a din lege, sunt cuprinși colaboraționiștii, în sensul următor:

a) Cetățenii români care au făcut parte din Armata germană SS precum și ascendenții și descendenții lor;

b) Cetățenii români care au plecat cu Armata germană sau maghiară;

c) Cetățenii români de naționalitate (origine) germană, care au făcut parte din Grupul Etnic German, precum și toți aceia care au făcut propagandă hitleristă, militând contra principiilor democratice sau contribuind în orice fel la ajutorarea Germaniei hitleriste, pe cale politică economică, culturală sau sportivă.

Bunurile agricole ale acestora, cu toate instalațiile gospodărești, inventarul viu și mort, atât la sate, cât și la orașe, trec în proprietatea statului pentru a fi împărțite plugarilor îndreptățiți la împroprietărire. […]

Încadrarea în cazurile prevăzute în lege de art. 3pct. a,b,c,d,f și g, conduce la exproprierea totală a terenurilor și bunurilor de orice categorie, inclusiv pădurile și viile, a inventarului viu și mort, inclusiv animalele de rentă și reproducție. […]

Raportul Inspectoratului de Jandarmi Sibiu (nr 1339/24 sept 1945

Către Inspectoratul general al Jandameriei, Direcția Siguranței și Ordinii Publice București

Avem onoarea a raporta următoarele:

Legiunea Jandarmeriei Târnava Mare, cu nr. 1403 din 15 sept. 1945, ne raportează că în ziua de 11/12 sept. a.c. un grup de tineri din orașul Sighișoara, făcând parte din Partidul Comunist, s-a deplasat în comuna Criș-Târnava Mare, unde a procedat la descinderi domiciliare și reținerea a 14 sași, pe care i-au adus la Sighișoara, pentru a-i reține și a-i pune la dispoziția Partidului Comunist și a Parchetului.[…]

Tinerii de mai sus, au fost trimiși în comuna Criș-Târnava Mare de către Partidul Comunist, pentru a da concurs la reforma agrară. Parte dintre ei au fost înarmați cu pistoale.

Sașii reținuți au fost bătuți de tinerii care i-au ridicat.[…]

În ziua de 18 sept. 1945, locuitorii Moldoveanu șI Gălățeanu din Hetiur- Târnava Mare, însoțiți de încă 12 tineri din Partidul Comunist din Sighișoara, au procedat în comuna Netuș și Noiștat- Tr. Mare, la descinderi domiciliare și efectuarea reformei agrare.

Prin reținerea sașilor de mai sus, s-a dat ocazia locuitorilor din comuna Criș, a se deda la furturi și jafuri în stil mare, prin devastarea de locuințe.[…]

Copia telegramei trimisă din Timișoara lui C. Titel Petrescu

Interveniți urgent la domnul Petre Groza pentru a da ordin general de sistare a jafurilor, hoțiilor, pungășiilor și bătăilor care se comit de coloniști în comunele germane stop. În Iecea Mică coloniștii au bătut șaptezeci de oameni prin care unii foarte grav stop. Tot în Iecea Mică colonistul Patrulescu care s-a dat drept secretarul domnului Groza și trimisul special a lui Zăroni își bate joc de populație într-un mod barbar a intrat în locuința secretarului Măciucean din Iecea Mică i-a distrus scriptele din birou și l-a alungat din locuință ne mai permițându-i de a mai intra nici în comună stop.[…]

Coloniștii distrug și înstrăinează avutul cetățenilor germani stop. Aruncă afară din case stop. Fiecare colonist ia câte 5-6 cai, vaci, șapte căruțe cum e cazul Corbea Marin agent agricol Iecea Mică stop este o anarhie ne mai pomenită Prefectul nostru rămâne nepăsător în fața acestor anarhii stop Interveniți de urgență pentru salvare până ce nu este prea târziu.

Ședința Consiliului de Miniștri –din 10 ianuarie 1947

T. Săvulescu: D-lor miniștri vreau să vă prezint două probleme: O primă problemă este în legătură cu reforma agrară, ca o consecință a reformei agrare și care așteaptă de la noi o soluție, soluție care nu este indicată de legea pe baza căreia am făcut reforma agrară.[…]

Am expropriat până acum 143000 sași și șvabi. Cei mai mulți sunt din jud. Timiș, unde am expropriat 54000, apoi în jud Mureș unde am expropriat 25000, în Arad 17000, în Târnava Mare 15000, în Târnava Mică 10000, la Sibiu 6000 și așa mai departe.[…]

Prin efectul legii agrare s-a făcut exproprierea totală în proporție de 95% din întinderile aflate în posesia sașilor și șvabilor.

Totuși operațiunea de împroprietărire a întâmpinat mari greutăți și nu este terminată nici până în prezent. Pe lângă un număr oarecare dintre localnici s-au împroprietărit pe aceste terenuri și un număr de cetățeni străini de localitate, așa ziși coloniști, unii fără nici o legătură cu agricultura, ca de pildă: avocați, ofițeri în rezervă, funcționari de stat, iar alții cu o repulsie naturală față de munca câmpului, de pildă: țigani, lingurari, spoitori, geambași. Fără nici o organizare prealabilă, fără nici un plan au fost deplasate 12000 familii numai în jud. Timiș, care după localitățile de unde provin se împart astfel: 2500 evacuați din Dobrogea din Cadrilater, 3000 de basarabeni, 2500 bucovineni, 1500 ardeleni, 2000 regățeni, și 500 bănățeni din Iugoslavia.

Instalarea coloniștilor în fostele colonii săsești și șvăbești s-a făcut cu mari greutăți și a provocat o serie de conflicte grave care nici până în prezent nu sunt aplanate. În foarte multe cazuri colonistul a devenit sluga sasului sau a șvabului, pentru că el era incapabil să facă ceva singur și nu era ajutat de nimeni

P. Groza: A fost și cazul invers când colonistul sta în casă la căldură iar neamțul lucra pentru el pe câmp.

T. Săvulescu: Au fost cazuri când s-au produs conflicte, când sasul a fost aruncat în drum și de aici s-au născut conflicte grave. Unii coloniști s-au dedat la acte de brigandaj. Mulți coloniști s-au instalat fără nici o autorizare, fără nici un control. Unii coloniști au ocupat casele particulare sau ale statului pe care le-au devastat, confiscând inventarul, pe care cea mai mare parte l-au irosit.

La verificarea ce s-a făcut s-a constatat că unii coloniști au părăsit gospodăriile lor și au ocupat în mod abuziv altele […]

P. Groza: […] La împroprietărire, eu nu m-aș teme de o revizuire. Acolo unde s-au constatat cazuri că împroprietărirea s-a făcut prin abuz, cel împroprietărit nefiind îndreptățit sau s-a făcut constatarea că colonistul ar fi distrus inventarul și nu-și muncește pământul care i-a fost atribuit, se pot face revizuiri și pot fi scoși cei care abuzează.

T. Săvulescu: Pe aceștia îi scoatem.

P. Groza: Dar nu-i repui pe nemți; pui pe alții îndreptățiți, fiindcă spuneai că mai ai încă 154000 oameni îndreptățiți la împroprietărire. Prin urmare ai pe cine împroprietări în locul leneșului, geambașului, sau cârciumarului neîndreptățit și scos de pe terenul pe care a fost împroprietărit din greșeală.

Apoi în ceea ce îi privește pe germanii care rămân fără pământ și sunt necesari economiei naționale, fiindcă sunt foarte buni agricultori, și eu sunt de părere să-i dispersăm pe țară: să-i ducem acolo unde este nevoie de munca lor. Ei nu numai că vor lucra bine pământul dar vor fi buni instructori pentru țăranii în mijlocul cărora vor fi așezați. Noi am făcut experiența aceasta: acolo unde sașii și șvabii au fost în contact cu plugarii români, aceștia din urmă au învățat mai mult decât de la Academia de Agricultură. Și cunosc regiuni unde țăranii noștri au fost contaminați de felul de a lucra al sașilor și șvabilor. Aceștia sunt oameni foarte harnici, iar sistemul lor de dezvoltare agricolă este mult mai avansat decât al nostru; nu lasă nimic de dorit. Trebuie de asemenea menționat felul lor de a trăi și de a lucra, curățenia din casele și din grajdurile lor.[…]

Protocol nr. 18 al ședinței Biroului Politic al CC al PMR – din 22 mai 1956

[…] Biroul politic al CC al PMR aprobă în principiu restituirea caselor sau acordarea de despăgubiri tuturor cetățenilor români de naționalitate germană, - cu excepția elementelor exploatatoare -, care au fost expropriați prin legea reformei agrare sau alte legi speciale. De asemenea să se dea suprafețe corespunzătoare de pământ din rezervele de stat, iar acolo unde nu sunt rezerve de stat, din suprafețele GAS, gospodăriilor colective în care vor să intre țăranii muncitori de naționalitate germană[…]

Prezidiul Consiliului de Miniștrii va lua măsuri practice pentru rezolvarea acestei problem.