Comemorarea unui mare învățător – Emanoil Suciu din Pelișor

Emanoil Suciu face parte din acea categorie de dascăli ai satului pentru care profesia de învățător impune obligația de a te implica total în viața comunității, de a o lumina, nu numai prin actul didactic ci și prin activitățile culturale diverse, unele menite să perpetueze tradițiile, altele să cultive bunul simț și moralitatea.

Fiul învățătorului Ioan Suciu din Pelișor s-a născut la 3 martie 1876, a continuat în mod firesc tradiția familiei și 35 de ani din viață i-a dedicat scopului nobil de luminător al satului. Culege și creează folclor, formează și instruiește echipa de dansuri ”Călușerii” din Pelișor dar mai ales se ocupă de echipa de teatru popular a satului, pentru care scrie piese de teatru pe care le publică în revistele vremii, ”Gazeta Transilvaniei” (Brașov), ”Foaia Poporului”(Sibiu), ”Libertatea” (Orăștie), ”Tribuna Poporului” Arad, ”Revista Învățătorului” din Cluj.

Cele 18 piese de teatru se bucură de un real succes, mai ales în lumea satelor unde teatrele populare, înființate de învățători, deveneau factor de cultură. Cea mai cunoscută și mai jucată piesă de teatru a învățătorului din Pelișor este ”Nunta Mărioarei” scrisă în 1927, devenind material documentar de etnografie.

Învățător și director al școlii din Pelișor se ocupă de construirea unei școli noi, ce urma să fie inaugurată în 30 sept 1934, în prezența ministrului instrucțiunii publice Constantin Angelescu. Din păcate ministrul nu a mai ajuns să-l cunoască și să-l felicite pe marele învățător, acesta decedând chiar în ziua inaugurării noii școli.

La înmormântarea lui au participat numeroase personalități, slujba de înmormântare fiind oficiată de 20 de preoți.

Vineri 14 iulie, nepoții și strănepoții lui Emanoil Suciu au ținut să-l comemoreze pe distinsul înaintaș, printr-o slujbă de pomenire la Muzeul Văii Hârtibaciului din Agnita. Slujba de pomenire a fost oficiată de preotul Protopop Mihai Naicu și preotul Simion Măneasa din Pelișor și la ea au luat parte, pe lângă urmașii lui Emanoil Suciu, membrii ai Consiliului Local Agnita și alți oameni de cultură din oraș, invitați la acest eveniment.

Cu această ocazie la muzeu a fost vernisată expoziția ”Emanoil Suciu, personalitate a Văii Hârtibaciului – 141 de ani de la naștere”, cu documente din arhiva muzeului privind viața și activitatea acestui învățător. Cu această ocazie Doina Pantelescu, inițiatoarea evenimentului, și ceilalți urmași au promis să doneze muzeului documente și fotografii privind activitatea distinsului înaintaș.

Despre viața și opera celui comemorat a vorbit muzeografa Mihaela Nevodar, realizatoarea expoziției; ”Oamenii din sat aveau un respect deosebit pentru învăţătorul Emanoil Suciu. Ştia să se impună şi să creeze respect în jurul lui. Păstra tradiţia colindului de crăciun cu sfinţenie. Mai întâi se colinda în cimitirul satului, apoi la preot şi mai apoi la învăţător. Această tradiţie s-a păstrat si după ce n-a mai fost in viaţă. Emanoil Suciu se îmbrăca cu drag în portul popular la toate serbările şcolare, la activităţile culturale.

Era mîndru de costumul lui popular. Nu au rămas scrisori sau lucruri personale deoarece casa a fost devastată de cîteva ori, nefiind locuită. Încerca să-i ajute pe cei care îi cereau sfaturi, iar pe femeile de etnie romă le învăţa alfabetul, să scrie si să citească, mergând pe la casele lor (Streja şi Beka). Spera la un viitor mai bun, prin informare a vieţii satului din acea perioadă. Inclusiv piesele de teatru scrise de el sunt inspirate din ,,viaţa la ţară”, iar unele personaje sunt reale din Pelişor sau din satele învecinate. Personajele din lucrarea ,, Autobuzul lui Tănase”- Hans şi Tănase erau reale, chiar din Pelişor, autorul inspirându-se dintr-o întâmplare petrecută în sat, de un consătean care l-a rugat să nu-l ,,pună la foaie”, ştiind că el avea talentul de-a plăsmui piese de teatru.

Emanoil Suciu a participat la Actul Unirii de la Alba Iulia împreună cu tatăl său. A rămas în conştiinţa hârtibăcenilor un promotor al culturii, al vieţii rurale, al jocului şi al teatrului„.

Doi elevi de la Colegiul AT Laurian, Teodora Mihaela Murgoci și Sergiu Păculea și profesorul Virgil Băra au recitat din opera scriitorului Emanoil Suciu.

Vorbind despre Emanoil Suciu, profesoara Ioana Varga a subliniat rolul învățătorului în cultivarea moralității, a patriotismului și valorilor culturale naționale.

Din partea Consiliului Local al comunei Bîrghiș, de care aparține satul Pelișor, a vorbit consilierul Emil Lascu, aducând un omagiu celui comemorat.

Profesorul Mircea Drăgan care lucrează la o nouă ediție a Monografiei Văii Hârtibaciului, a vorbit despre materialul bibliografic al învățătorului din Pelișor, pe care l-a folosit în lucrarea sa. A ținut să ilustreze talentul de creator de folclor al lui Emanoil Suciu, cântând unul din cântecele compuse de acesta ”Nime-n lume nu se-nșală ca ficiorul când se-nsoară/ Pune patru boi la car și pleacă după amar”.

Această personalitate a Pelișorului și a Văii Hârtibaciului merită o placă comemorativă pe școala din Pelișor care ar trebui să-i poarte numele.

I.Bârsan