Sfinții Împărați Constantin și Elena
“Chipul Crucii Tale pe cer vazandu-l si ca Pavel chemarea nu de la oameni luand, cel intre imparati Apostolul Tau, Doamne, imparateasca cetate in mainile Tale o a pus, pe care pazeste-o totdeauna in pace, pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, unule iubitorule de oameni”.
(Troparul Sfinților Împărați Constantin și Elena)
Pe data de 21 mai Biserica Ortodoxă îi cinstesc și pomenesc pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, cei ce s-au învrednicit a fi numiți întocmai cu Apostolii.
Constantin cel Mare s-a născut în orașul Naissus (Serbia) în jurul anului 274. fiu al lui Constanţiu, care se numea Chlor, şi al sfintei împărătese Elena. Tatăl său a fost unul dintre împărații persecutori ai creștinismului. De la mama sa, Împăratul Constantin, a primit o educație aleasă și primile idei creștine.
A devenit suveran al întregului Imperiu Roman după învingerea lui Maxențiu și a lui Liciniu. Potrivit mărturiilor lui Eusebiu și Lactanțiu, în ajunul luptei cu Maxențiu, Constantin a văzut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscripția: "in hoc signo vinces" (prin acest semn vei birui). În noapte ce a urmat împăratul a văzut în vis același semn al crucii și aceeași inscripție, fapt ce la determinat sa pună pe steagurile armatei sale semnul sfintei Cruci. A avut parte de o mare victorie împotriva lui Maxențiu. Această minune petrecută pe câmpul de luptă a marcat întreaga existență a celui ce a devenit sfântul împărat Constantin cel Mare . Astfel deși a primit botezul creștin cu puțin timp inaintea morții sale (în anul 337), el a luat masuri în favoarea creștinismului.Cel mai important act fiind Edictul de la Milan dat în anul 313, prin care se garanta toleranța religioasă în Imperiul Roman, deci și a creștinismului. Deasemenea înlătură din legile penale pedepsele contrare creştinismului, îmbunătăţeşte tratamentul în închisori, uşurează eliberarea sclavilor acordând episcopilor şi preoţilor dreptul de a-i declara liberi în biserici. Încă din anul 317, a început să bată monedă cu monograme creştine.Împăratul Constantin cel Mare a declarat, în 321, duminica, sărbătoarea săptămânală a creştinilor, drept zi de odihnă în imperiu, zi în care şi soldaţii asistau la slujbă.Împăratul şi familia sa au sprijinit repararea bisericilor, dar au ajutat şi la construirea altora mai mari şi mai frumoase la Ierusalim, Roma, Antiohia, Nicomidia, Tyr etc. Totodată, împăratul Constantin cel Mare a construit o nouă capitală - inaugurată la 11 mai 330 -, transformând oraşul Bizantium în oraşul Constantinopol, care timp de o mie de ani va fi capitala creştină a Imperiului Roman. Aici a construit numeroase lăcaşuri de cult printre care Biserica Sfinţiilor Apostoli.
Din dorinţa de a ajuta Biserica, a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, împotriva ereziei lui Arie. Sub influenţa Sfântului Atanasie cel Mare, Sinodul a proclamat învăţătura ortodoxă despre dumnezeirea Fiului care este "Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut". (Simbolul credinţei sau Crezul).
Sfântul Constantin cel Mare a murit în Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337, şi a fost înmormântat în Biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.
În aceste zile de sarbătoare se cuvine sa-i cinstim cum se cuvine pe cei ce sau învrednicit să guste din Izvorul sfințeniei, prin participarea la slujbele Bisericii, prin comuniunea noastră împreună cu sfinții în lauda adusă Celui ce este Creatorul și Atotțiitorul nostru al tuturor.
Să înălțăm ruga noastră către Dumnezeu luându-i ca mijlocitori pe sfinții nostri.
„Luminători care ați luminat lumea cu dreapta credință, voi cu adevărat v-ați arătat, de Dumnezeu încununaților Împărați Constantin și Elena; primiți acum și rugăciunile noastre și le duceți Împăratului Hristos, pe care Îl slăvim ca pe Unul ce v-a încununat pe voi, cîntindu-I cu voi și cu toate oștile cerești: Aliluia!”
(Condacul al 13-lea al acatistului sf. Împărați Constantin și Elena).
Pr. Todirenchi Mihai – parohia Beneşti.
