POEZIE: Am trăit vremuri
Am trăit vremuri
Ioan Gligor Stopiță
Am trăit vremuri când iarba virgină
Agăţată de cer cu franjuri de lumină
Se ridica slobodă spre cerul de mai
Călcată de ciurda de bivoli, de stava de cai
Era vremea când hoinăream nebun
Cu mintea legată şi muşcată de streche
Cu toţi hormonii scăpaţi ca din tun
După umbre tremurătoare, după pereche,
Iele nebune cu cercei de cireşe-n ureche
Eram pe-atunci un drac cu gesturi de ateu
Şi te doream, nebun, în fiecare seară,
Când păsări ciuguleau direct din curcubeu,
Să ne iubim sălbatic în lanuri cu secară
Luminaţi de lună şi de ochi de fiară
Acum când locuieşti la margini de trecut
La marginea ta dureroasă am să stau
Mai mult de-o veşnicie picurată-n lut
Şi nu vei şti vreodată cât de mult te-am vrut,
Şi nu vei şti vreodată că încă te mai vreau...