POEZIE: Am trăit vremuri

Am trăit vremuri

Ioan Gligor Stopiță

Am trăit vremuri când iarba virgină

Agăţată de cer cu franjuri de lumină

Se ridica slobodă spre cerul de mai

Călcată de ciurda de bivoli, de stava de cai

Era vremea când hoinăream nebun

Cu mintea legată şi muşcată de streche

Cu toţi hormonii scăpaţi ca din tun

După umbre tremurătoare, după pereche,

Iele nebune cu cercei de cireşe-n ureche

Eram pe-atunci un drac cu gesturi de ateu

Şi te doream, nebun, în fiecare seară,

Când păsări ciuguleau direct din curcubeu,

Să ne iubim sălbatic în lanuri cu secară

Luminaţi de lună şi de ochi de fiară

Acum când locuieşti la margini de trecut

La marginea ta dureroasă am să stau

Mai mult de-o veşnicie picurată-n lut

Şi nu vei şti vreodată cât de mult te-am vrut,

Şi nu vei şti vreodată că încă te mai vreau...