Prin ţintirim – în viitor, S.F.

În ţintirim, în loc de cruce e o hologramă

A celui răposat zâmbind ca viu la tinereţe,

La braţ cu soacra lui, privindu-l ca o mamă

Mişcându-şi capetele a bineţe...

Şi-aşa prin gropătoare, mai departe

Sfidând din copârşeu cumplitele lor drame

Nici moartea nu va fi pe-atuncea moarte

Chiar florile şi lumânările vor fi doar holograme!

Când clopotul va deveni o piesă de muzeu

Mirat copilul se va cruci ca de-o vedenie:

• Ce rost să fi avut ciudatul expozeu,

Când cipul meu din cortex mă chiamă la Vecernie?

Vor veni cu vremea şi vremuri luminoase

Când popii-or face play-backul la Liturghie

Frumoasele de azi, ajunse babe ofticoase

Vor fi cădelniţate cu spraiul de tămâie.