FESTIVALUL HÂRTBĂCENILOR A XI-A EDIȚIE
Poate distanța, poate campania electorală, poate alte considerente, au făcut ca numărul ansamblurilor participante la Festivalul Hârtibăcenilor ediția a XI-a, din 8 mai, să fie mai mic decât la edițiile precedente. Acest lucru nu a dăunat valorii artistice a spectacolului de la Bruiu care, sub acest aspect a fost unul din cele mai frumoase. Nici numărul persoanelor oficiale care au răspuns invitației n-a fost la fel de mare dar nici asta nu i-a supărat prea mult pe organizatori și pe gazde. Spectacolul a fost deschis de Ioan Berghea primarul comunei Bruiu. Acesta, după ce le-a mulțumit celor prezenți pentru participare, a dat cuvântul președintelui asociației ”Valea Hârtibaciului” ing. Ioan Dragoman și apoi vicepreședintelui Consiliului Județean Sibiu cu atribuții de președinte, Constantin Șovăială. Cei doi invitați au subliniat importanţa festivalului, rolul acestuia în promovarea folclorului autentic din satele de pe Valea Hârtibaciului, al portului popular şi tradiţiilor. Spectacolul a fost deschis de ansamblul Cununa, al Casei de Cultură „Ilarion Cocişiu” din Agnita care a prezentat tabloul coregrafic „Apa –izvorul vieţi” o suită de reprezentări ale satului românesc ancestral, cu obiceiurile, credinţele şi legile comunitare nescrise care guvernau viaţa satelor. Fiecare din scenele reprezentative ale vieţii satului, intercalate între jocuri populare, descântece şi cântece, prezentate de soliştii Florin Robu Zamfir, Ioana Bogdan, Florin Părău şi „descântătoarea” Eugenia Ghişa au fost aplaudate de spectatori, Ansamblul Liceului Tehnologic din Iacobeni, condus de prof. Vasile Zămăcău şi-a început numărul cu o suită de cântece populare interpretate de un grup vocal pregătit de prof Florin Părău. Au continuat cu tabloul coregrafic „Sărbătoare în sat”, în care jocurile hârtibăcene au încântat spectatorii, ca şi interpretarea solistului vocal Alin Drăgan. Un moment de excepţie a fost suita de dansuri ţigăneşti, aplaudate pentru autenticitatea şi frumuseţea interpretării și a dansatorilor. Coregrafia ansamblului a fost semnată de prof Medrea Nicolae Seceră iar conducerea muzicală de prof. Sorin Lăcătuş. Echipa de dansuri a căminului cultural din Bruiu, aflată la a treia ediţie pe scena Festivalului Hârtibăcenilor a dovedit o frumoasă evoluţie, încântându-i pe spectatori cu jocurile populare Haţegana, Învârtita, Rara dar mai ales cu Brâul Fetelor, joc tradițional în sat. Cu aplauze a fost primit și consăteanul bruienilor, solistul vocal Radu Dragomir, îmbrăcat într-un autentic costum popular din Retiş care le-a mulțumit cântându-le de joc și frumoase doine ardelene. Au urcat apoi pe scenă „Mămăruţele vesele”, un grup de fetiţe din clasa a II-a de la Şcoala Gimnaziala Roşia. Acestea, sub îndrumarea prof. Corina Popescu au prezentat un moment artistic în care baletul, folclorul şi rockul s-au armonizat pe „Ciocârlia” lui George Enescu. Tot din Roşia, fetele din formaţia de dansuri populare conduse de prof. Daniela Ţugulea, au fost aplaudate pentru frumuseţea costumelor şi graţia cu care au jucat Haţegana, Ficioreasca fetelor şi Jiana. Copiii din Roşia au fost susţinuţi de asociaţia ECIJAH. Cireaşa de pe tortul acestui frumos spectacol au fost jucătorii din Chirpăr care, împreună cu instructorul lor, primarul Chirion Stănuleţ, au stârnit ropote de aplauze pentru frumusețea jocurilor chirpărene și pentru autenticitatea şi vigoarea interpretării. Acestor autentici interpreți de joc popular românesc, li s-a alăturat micuţa vedetă hârtibăceană Cezara Borcea care, în pauzele necesare jucătorilor să-şi tragă sufletul, a cucerit spectatorii cu cântece din repertoriul marilor solişti naţionali. A fost a XI-cea ediţie a Festivalului Hârtibăcenilor, manifestare culturală organizată de asociaţia Valea Hârtibaciului, în prima duminică după Paşti, de fiecare dată în altă localitate membră. Au fost 11 ediţii la care contribuţia financiară a Consiliului Judeţean a fost 0, ca şi prezenţa unor reprezentanţi ai culturii judeţului Sibiu, prea puțin interesaţi de păstrarea şi promovarea culturii tradiţionale în sate adică la ea acasă, acolo unde „s-a născut veşnicia”. Următoarea ediţie va avea loc la Chirpăr, în data de 23 aprilie 2017.
