Calendarul românesc popular – sărbători şi obiceiuri
Românii folosesc, pe lângă calendarul oficial, unul neoficial – calendarul popular – creat de popor şi transmis folcloric. Spre deosebire de calendarul bisericesc oficial şi de calendarul civil, care constituie doar un tabel al zilelor grupate pe săptămâni şi luni, calendarul popular indică timpul optim pentru arat şi semănat, pentru recoltat, pentru adunat plante.... Decembrie (denumire populară = andrea, undrea , luna lui Andrei ) Sfaturi economice În această lună gospodarii au grijă de mărhăi (vite), de galiţe (păsări), văd cum se prezintă hotarul şi grădinile. Se aduc lemne, se mai duce gunoi pe hotar.Vitele trebuie bine îngrijite (tărâţe cât de des), altfel slăbesc şi nu răzbesc la primăvară. Pivniţele se aerisesc din când în când şi se afumă cu pucioasă dacă miroase a mucegai. Când e ger mare, se astupă ferestrele pivniţei. Vitele să fie bine îngrijite, scoase la aer şi nu trebuie adăpate cu apă prea rece. Odinioară fetele se spălau cu prima zăpadă, ca să fie mai frumoase şi mai drăgăstoase. Oamenii credeau că la Crăciun, Anul Nou şi Bobotează aniumalele vorbesc la miezul nopţii.
Semne ale vremii (meteorologie populară): -dacă e ger şi zăpadă, vara va fi călduroasă şi cu grâu mult (Săsăuş, Retiş) -va fi iarnă grea dacă iepurii se apropie de sat şi se arată multe gâşte sălbatice (Nucet, Cornăţel) -gerul uscat înseamnă secetă în iunie (Noiştat, Bărcut) -nor, ploaie sau ninsoare de Crăciun înseamnă că va fi un an bun -ploaie de Crăciun înseamnă Paşti friguros (Brădeni, Retiş) -dacă ninge de Sf. Ştefan (27 decembrie), anu’ va hi bun (Fofeldea) -Dacă-i ger la început, va fi aşa 10 săptămâni -Decembrie ceţos şi Moş Crăciun zăpădos prevestesc an mănos -Tina (noroiul) din decembrie înseamnă gheaţă în martie -Crăciun negru – Paşti albe -Dacă la Crăciun bate vântul, iarna se va găta devreme -Tunetul din câşlegi prăpădeşte rapiţa
