PATRIMONIU CULTURAL, PE TÂRNAVE ŞI HÂRTIBACI
- May 5, 2015
- 3 min read

Centrul oraşului Agnita s-a umplut duminică de frumuseţea costumelor populare, purtate cu mândrie de oameni frumoşi la chip şi la suflet, veniţi să-şi prezinte zestrea strămoşească, tezaurul folcloric ce nu trebuie uitat. Acolo, în faţa primăriei, s-au prins în sârbă jucători de la ansamblurile folclorice din Alma, Bazna, Chirpăr, Şeica Mare, Vânători şi Agnita cu ansamblurile Cununa şi Hârtibaciul.

După acest scurt prolog folcloric ansamblurile au pornit într-o minunată paradă a portului popular, însoţită, aşa cum îi stă bine, de muzică şi strigături până în piaţa oraşului unde îi aştepta scena pe care să-şi prezinte cântecele şi jocurile moştenite.
Spectacolul, prezentat de solista agniţeană Petronela Sandu, a fost deschis de ansamblul „Datini” din Bazna care i-a încântat pe agniţeni cu minunata interpretare a unor piese folclorice unice, reprezentative pentru Valea Târnavelor. Solistul vocal Dumitru Radu a completat suita corală a grupului pregătit de Ionel Cioc.
Tot din tezaurul folcloric de pe Târnave au fost şi cântecele prezentate de ansamblul „Almăşanul” cu solistul vocal Ilarie Lepădat Ansambul din Alma este îndrumat de profesorul Ioan Chiş şi face parte din clasa externă a Şcolii Populare de Artă „Ilie Micu” din Sibiu.

După cântece a venit rândul jocurilor aşa că pe scenă au fost invitaţi tinerii ansamblului „Florile Visei” din Şeica Mare, în minunate costume achiziţionate printr-un proiect LEADER pe măsura 322. Frumuseţea costumelor şi a celor care le purtau a fost pe măsura frumuseţii jocurilor pe care le-au învăţat de la Aura şi Florin Dragotă.
Din localităţi mai apropiate de izvorul Târnavei Mari au venit ansamblurile „Românaşul” şi „Patco”. „Românaşul” este un ansamblu patronat de Primăriile din Albeşti şi Saschiz, condus de Lazăr Stoian şi din bogatu-i repertoriu, au încântat publicul cu jocuri din zona Rupea, a Clujului şi bineînţeles de pe Valea Târnavei Mari.

În aceeaşi zonă, în urmă cu doi ani, un grup de tineri din satele Albeşti, Boiu şi Vânători au pus bazele ansamblului de dansuri populare ungureşti „Patco” (Potcoava). Coordonaţi de Tinna Lenke şi învăţaţi să joace de Islai Camil, aceştia au încântat spectatorii cu jocuri maghiare şi secuieşti şi cu un spectaculos ceardaş.
A fost apoi rândul hârtibăcenilor să se mândrească cu jocurile lor. Tonul a fost dat de ansamblul „Jucătorii” din Chirpăr pregătiţi de Stănuleţ Chirion care şi-au confirmat denumirea jucând ca la ei în sat, Învârtita, Sârba, Purtata şi Haţegana. Împreună cu ei a fost aplaudată şi micuţa solistă Cezara Borcea.
Echipa de dansuri de la Şcoala G.D.Teutsch din Agnita au prezentat în coregrafia prof. Ioan Sârbu un dans german şi românesc. Grupul vocal format din elevii clasei externe Agnita a Şcolii Populare de Arte şi Meserii Ilie Micu, dirijaţi de profesorii Doina şi Florin Părău au fost aplaudaţi pentru repertoriul folcloric hârtibăcean

Ansamblurile „Cununa” şi „Hârtibaciul” din Agnita cu soliştii Ioana Bogdan şi Petronela Sandu au încheiat un spectacol minunat cu o suită hârtibăceană de jocuri din Ighiş şi Bârghiş
Minunatul spectacol folcloric a completat „Târgul meşteşugarilor şi producătorilor tradiţionali”, prin care, în 22 de standuri au fost expuse produse realizate de beneficiari şi potenţiali beneficiari de fonduri europene. Au putut fi admirate pieptarele făcute de Aurel Trif din Alţâna, iile şi pălăriile făcute de Livia Gavrilă şi Marcel Părău din Agnita, perdele din trestie şi mături făcute de Cristian Bârsan din Alţâna, cazanele de ţuică măiestrit lucrate de Trăian Căldărar din Brateiu, papuci şi pălării din pâslă create de Ilie Iordan din Biertan.
Au mai fost expuse o mulţime de produse alimentare ecologice, miere şi preparate cu miere, produse lactate, ceaiuri, turtă dulce prăjituri, torturi şi dulceţuri.
Atât expoziţia cât şi spectacolul folcloric au fost rezultatul unui proiect realizat de GAL-urile, Microregiunea Hârtibaciu, Podişul Mediaşului şi Dealurile Târnavelor, „Cooperare pentru promovarea patrimoniului cultural” . Proiectul se va derula în continuare cu acelaşi program în oraşul Dumbrăveni şi comuna Biertan.
Relizatorii acestui proiect merită felicitări fiind printre foarte puţinele proiecte de cooperare realizate de GAL-uri.


Comments