Noi gânduri

E gândul o lumină şi ochii tăi vor gânduri

Sunt stranii şi albaştrii şi răzânduri

Adânci fântâni de lacrimi arzătoare

E o lumină gândul prin ochii tăi de soare

E gândul o lumină şi ochii tăi irump

Incandescente sensuri pe epitetul „scump”

Cu cât gândeşti mai bine mă înţeleg mai greu

Şi gândul meu de tine mai simplu e mereu.

Dar mă lumină gândul să văd cât mai puţin

Şi-mi lăcrimează vorba, închisă când o ţin.

Mi-e gândul o lumină şi vreau să îl asculţi

Cu pleoapa larg mirată a ochilor adulţi.

E o lumină gândul şi ochii tăi lumină

Că tot ce-ai vrea să-mi spună e o minciună fină

Dar dorul meu de tine, atât de mult plângându-l

Mă sfătuie tăcere şi îmi lumină gândul

Căci e lumină gândul şi ochii tăi vor soare

În pleoape strângi păcatul – lumina când te doare

Şi obosit de vorbe, prin gânduri rătăcind

Găsesc minciuni corecte şi totuşi nu mă prind.

#aprilie2015