Un academician-fiu al satului hârtibăcean Ighişu Vechi

Fiind considerat părintele şcolii naţionale de geofizică, academicianul-profesor universitar Constantinescu Liviu (de la acărui naştere s-au împlinit 100 de ani) avea pasiunea de a „asculta”, în mod ştiinţific, cum bate „Inima Pământului”. Îl interesa, la figurat vorbind, dacă e sănătoasă sau bolnavă. De are sau nu ritmul şi pulsul normal. În caz contrar, avertizându-şi din vreme conaţionalii când şi din ce parte a ţării va veni un viitor cutremur. Dar şi cât va fi el de puternic şi de devastator. Iar pentru ca în prezicerile sale să fie cât mai exacte cu putinţă, savantul ardelean folosea tot felul de aparate şi instrumente complicate, precum şi rezultatele unor sofisticate şi greoaie calcule de matematici superioare şi de formule ale fizicii, în general, şi ale Pământului, în special.

De numele său se leagă construirea şi inaugurarea, în data de 16 octombrie 1943, a celui dintâi Observator Naţional Geomagnetic, funcţionând în vecinătatea satului ilfovean Surlari, comuna Petrăchioaia, nu departe de Căldăruşani şi de Moara Vlăsiei. Specialiştii de aici, în cooperare cu cei ai Observatorului Astronomic Naţional „Amiral Vasile Urseanu”, din Bucureşti, Sos. Khiseleff nr.3, elaborează o serie de studii ştiinţifice în legătură cu câmpurile magnetice naturale ale Pământului, reuşind să măsoare, secundă cu secundă, vibraţiile seismice. În acest scop folosind inclusiv măsurătorile trasmise de sateliţii artificiali ai Pământului, cu predilecţie cele culese deasupra Arcului Carpatic Vrance-Buzău, zona geografică cu cele mai numeroase cutremure. În medie, câte unul la două zile. Cel mai teribil dintre ele fiind consemnat în data de 31 mai 1738, şi având o magnitudine de 7,5 grade pe scara Richter. „Recordul” din acest an măsurând 5,7 grade.

Academicianul- profesor universitar Liviu Constantinescu este născut la 26 noiembrie 1914, în satul hârtibăcean Ighişu Vechi, comuna Bârghiş, şi moare la 29 noiembrie 1997, fiind înmormântat în cimitirul central al orăşelului francez Saint-Louis din Alsacia. Clasele şcolii primare le frecventează în comuna sibiană Răşinari, aşezarea natală a mamei sale, iar cele gimnaziale şi liceale la Sighişoara şi la Blaj, după care în anul 1935 obţine diploma de licenţiat în inginerie al Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti.

Notă: Câteva sugesti, adresate celor care diriguiesc treburile comunei Bârghiş:

Pentru a cinsti cum se cuvine unul dintre cei mai de seamă fii ai comunei dumneavoastră, nimerit ar fi să vă gândiţi la organizarea, în perspectivă, a unor manifestări ştiinţifice şi culturale, în acest scop elaborând o hotărâre a Consiliului Local, din care să nu lipsească acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare”, post-mortem, atribuirea numelui său Şcolii Generale, ca şi ridicarea acestei şcoli la gradul de Gimnaziu. Cel mai apropiat eveniment aniversar poate fi data de 29 noiembrie 2017, la împlinirea a 10 ani de la moartea savantului. Însă până atunci va trebui identificată casa din satul Ighişu Vechi în care a locuit familia academicianului, urmând ca pe faţada ei să fie dezvelită şi sfinţită o placă comemorativă. În situaţia în care se va dori organizarea unei sesiuni ştiinţifice, se cuvine a fi întocmit un studiu biografic, în colaborare cu specialişti ai Observatorului Naţional Geomagnetic, prin care să fie valorificate principalele etape ale vieţii şi activităţii academicianului Liviu Constantinescu. Şi poate se găseşte şi modalitatea obţinerii măcar a două fotografii-document: una cu chipul savantului, şi o alta cu mormântul acestuia din cimitirul oraşului francez Saint-Louis.

Sibiu, dec. 2014

(ioan.vulcan@yahoo.ro)

#martie2015