COMEMORARE
În 27 februarie se împlinesc 134 de ani de la moartea lui August Treboniu Laurian
În urmă cu 134 de ani, pe 27 februarie 1881, August Treboniu Laurian se stingea din viaţă la varsta 71 de ani , la Bucureşti. I s-au făcut funeralii naţionale şi a fost înmormântat la cimitirul Bellu din Bucureşti.
August Treboniu Laurian, pe numele original Augustin Trifan (n. 17 iulie 1810, Fofeldea, judeţul Sibiu- d. 27 februarie 1881, Bucureşti) a fost profesor, redactor, istoric, filolog, revoluţionar paşoptist, membru fondator al Academiei Române şi preşedinte al acesteia, deputat. Promotor înfocat al curentului latinist, a reorganizat învăţământul din Moldova şi a introdus latina ca limbă obligatorie de studiu. A avut o contribuţie semnificativă la formarea terminologiei filosofice în limba română.
S-a născut în anul 1810 în familia preotului greco-catolic Pavel Trifan, numit şi Paul Treboniu, în satul Fofeldea, judeţul Sibiu. A urmat cursurile şcolii normale din Sibiu, iar din 1831 a urmat cursurile Facultăţii de Filosofie din Cluj. Din 1835 a studiat la Viena ştiinţele matematice şi astronomice la Institutul Politehnic, respectiv la Universitate. Doctoratul şi l-a luat la Hanovra. A. Treboniu Laurian vorbea patru limbi străine: latina, germana, maghiara şi franceza.
Intre anii 1842- 1848 A.T. Laurian a fost profesor de filosofie şi limba latină la Colegiul “Sfântul Sava” din Bucureşti, apoi la Universitatea din Bucureşti, unde l-a întâlnit pe Nicolae Bălcescu. Impreună publică în 1845 prima revistă de istorie românească, numită “Magazin istoric pentru Dacia”, care se adresa românilor din cele trei principate. A publicat între anii 1849-1851 lucrarea “Românii din monarhia austriacă” în 3 volume, iar în anul 1855 lucrarea “Istoria românilor” şi o culegere de documente cu privire la Revoluţia de la 1848 din Transilvania. La îndemnul lui Nicolae Bălcescu, August Treboniu Laurian a revenit în Ardeal fiind unul dintre cei mai activi revoluţionari la 1848. Între anii 1867-1874 a fost membru, apoi preşedinte al Asociatiunii transilvane pentru literatura româna si cultura poporului român (ASTRA), la Sibiu. Între anii 1871 şi 1876, în colaborare cu Ioan C. Maxim, profesor la “Sf. Sava”, a publicat “Dicţionarul limbii române” în două volume (1871-1875).
Activitatea la catedra si calitatile sale de professor au fost surprinse de elevul sau, Petru Poni in cuvintele:” In creierii lui erau crau cristalizate toate cunostiintele omenesti…. intr-o clasa explica trigonometria sa teoriia functiilor, in alta facea anatomia sau zoologia, in alta graca, in alta latina”
Principiul pe care si-a intemeiat intreaga activitate, este mesajul fierbinte pe care l-a lasat posteritatii odata cu bogata sa mostenire stiintifica: “ Istoria nu sta pe loc. Numai noi sa fim oameni si sa facem sacra datorie sub toate imprejurarile”. Laurian spunea ca: “Fara o istorie scrisa, o natiune este ca si pierduta, inexistenta din punct de vedere ontologic”, “ Istoria romaneasca mai ales sa fie cartea de capetenie, sa ne fie palladiul nationalitaii noastre”
In semn de cinstire pentru aceasta personalitate marcarnta, la Fofeldea, in centrul satului, la 15 august 1973, s-a asezat un bust al lui August Treboniu Laurian. In Parcul Astra din Sibiu, în cadrul unei festivități, a fost așezat, pe data de 16 septembrie 2010, un alt bust al lui August Treboniu Laurian (autori sculptorul Adrian Popescu și inginer arhitect Ilie Crețu). La Botoșani si Agnita funcționează cate un colegiu numit „August Treboniu Laurian”.
În amintirea acestui ilustru om de cultură, la Fofeldea, s-a constituit Asociaţia „August Treboniu Laurian”, asociatie care desfăşoară o bogată activitate cultural-edilitara.
Azi, când se împlinesc 134 de ani de la moartea celui care a crezut cu tărie în dreptul la viaţă liberă şi progres prin educaţie pentru toţi românii, aducem tribunului din Fofeldea insemnele recunoştinţei noastre
Asociaţia “August Treboniu Laurian” din Fofeldea, prin preşedintele Ioan Gruncă, mulţumeşte tuturor pentru omagiul adus celui care a fost A. T. Laurian, fiu al satului Fofeldea.
