Măcar popă
Ionel, fecioru’ meu,
O gătat şcoala-n liceu
Şi nu ştiu dac-o urma
Să ajungă „cineva”.
Poate că inginer de agronomie
Sau doctor la zootehnie,
Ori un dascăl învăţat,
Să se-ntoarcă-n al său sat
Va lucra sau nu pământu’
Până îl va lua mormântu’
De nu va putea şi... pace,
Măcar popoă tot se face!...
Ion Stopiţă – Gligor
poet ţăran
