Un om în slujba semenilor
La aniversarea celor 35 de ani de activitate a corului „Sfântul Nicolae” din orașul nostru, nu putem să nu facem un popas de pioasă aducere-aminte și recunoștință față de omul providențial pentru acest cor – teologul austriac Dr. Hans Anton EDERER – de la a cărui trecere în veșnicie s-au împlinit șapte ani. A fost un manager cultural de excepție care a intuit mai bine ca oricine valențele unificatoare ale actului artistic, rolul contactelor interumane în modelarea sufletelor, în crearea unui climat de pace, de înțelegere între oameni.
Hans Anton Ederer s-a născut la 27 iunie 1944, în orașul Weiz din statul federal austriac Styria, fiind cel mai mare dintre cei șapte frați ai familiei. A studiat teologia romano-catolică la Universitatea din Graz, apoi la cea din Nijmegen (Olanda), unde și-a luat doctoratul în 1972. A trăit o vreme în Germania, în orașul Trier, ocupând diverse funcții în cadrul Bisericii. În această perioadă începe colaborarea la ziarul creștin independent Publik-Forum, colaborare care va dura întreaga sa viață. Tot acum intră în asociația pacifistă Pax Christi . Întors la Graz, continuă să scrie articole în diverse publicații pe teme teologice, politice, ecologice și culturale, lucrează pentru mai multe asociații pacifiste și religioase ca de exemplu Ordinul Franciscan și Caritas. A muncit mult pentru integrarea refugiaților și a emigranților. În paralel, își continuă activitatea politică, ajungând în 1991 consilier municipal din partea Partidului Verzilor.
În această perioadă, activitatea sa este axată pe problemele românilor din Austria. Pentru a veni în sprijinul emigranților români, fondează împreună cu profesoara Mariana Gschanes-Crăciun Asociația româno-austriacă „Casa”, al cărei scop era promovarea intereselor acestora. În numele acestei asociații îi scrie ministrului austriac de interne Dr. Franz Löschnak, pentru a-i cere ajutoare privind refugiații și muncitorii români. La început, „Casa” a oferit cursuri de germană și de limba și literatura română pentru românii stabiliți în Austria și copiii acestora. Hans-Anton Ederer stabilește legături cu Biserica Ortodoxă, cu teologii și preoții ortodocși - Dr. Dorin Oancea și Ninel Țugui -, reușind introducerea liturghiei ortodoxe în limba română pentru românii din Graz. La început, aceasta a fost oficiată de preotul Dr. Nicolae Dura, care venea de la Viena o dată pe lună, apoi de preotul ortodox Gheorghe Hristea pe care îl ajută să se instaleze la Graz. Tot el îl ajută pe preotul Nicolae Liviu Vâlcea să vină cu familia la Graz, astfel că, în fiecare duminică acesta oficiază Sf. Liturghie în biserica Sf. Treime și, de asemenea, se ocupă de comunitățile românești din Styria. A venit întotdeauna în sprijinul preoților români; pe preotul ortodox din Salzbourg, Dr. Dumitru Viezuianu îl ajută să rezolve recunoașterea de Hans Anton Ederer inițiază o anchetă în școlile din Styria privind numărul elevilor de origine română în scopul consolidării învățării sistematice a limbii germane, a limbii și literaturii române precum și a religiei ortodoxe. Întâlnirile cu mitropolitul ortodox român pentru Germania și Europa Centrală – Dr. Serafim Joantă, medierea contactelor interconfesionale cu reprezentanții bisericii protestante din Graz, cu primarul orașului – ing. Alfred Stingl - cu responsabilii pentru școli, au favorizat îmbunătățirea situației sociale și religioase a românilor din Austria. În 1992 își începe corespondența cu scriitorul Eginald Schlattner, fost deținut politic și preot protestant în satul Roșia, despre condițiile de viață din România.
În acest context de implicare eficientă în rezolvarea problemelor românilor, a bisericii acestora, Ederer invită în 1993 corul „Sfântul Nicolae”, pentru prima dată în Austria. Primul concert pe care corul l-a susținut a avut loc în biserica Taborkirche din Weiz, orașul său natal. Au urmat alte concerte de promovare a corului în Graz și în împrejurimi. În august 1995, corul „Sf. Nicolae”a fost invitat din nou în Austria, de data aceasta de către Centrul Cultural al Minoriților din Graz, de Katholisches Bildugswerk (așezământ catolic pentru învățământ) din Weiz, de către parohia bisericii romano-catolice Herz Jesu Kirche din Graz și de cea a localității styriene Hollenegg. Pe lângă concertele susținute, corul a dat răspunsurile la slujba cununiei unui cuplu româno-austriac și la cea a botezului unui musulman convertit la ortodoxie, ambele oficiate de mitropolitul Serafim Joantă în biserica Taborkirche din Weiz. A urmat un concert în Herz Jesu Kirche din Graz, căruia i s-a făcut o publicitate deosebită și avut un succes pe măsură. Printr-o scrisoare din 18 august 1995, H.A Ederer l-a invitat la concert chiar pe Regele Mihai, pe atunci aflat încă în exil, în Elveția. Acesta a răspuns că timpul este prea scurt pentru o astfel de călătorie. Mulți dintre spectatorii veniți la concert credeau că acesta va fi un fiasco pentru Ederer, dar totul s-a transformat într-un triumf. Publicul a fost entuziasmat, iar protagonistul acestui demers cultural – în culmea fericirii – a demonstrat publicului avizat din Graz că un cor de amatori din România poate fi la înălțimea exigențelor artistice ale austriecilor. Legătura strânsă cu corul „Sf. Nicolae” este o consecință a strategiei acestui teolog catolic de a promova interesele și prestigiul românilor în Austria. În septembrie 1996 corul „Sf. Nicolae” din Agnita este din nou la Graz, vizitează Parlamentul Styriei și Secretariatul pentru A doua Adunare Ecumenică Europeană, care a avut loc în anul următor; corul a făcut parte din delegația română la această întrunire de anvergură care a fost cea mai numeroasă delegație din Europa de Est.
Prof. Ioana Varga
